Bine te-am regăsit 🔅
E final de aprilie și-ți trimit răspunsul la întrebarea lunii, care e legată de disciplină.
Dar, înainte de asta, sunt curioasă cum a fost aprilie pentru tine? Și ce-ți propui pentru mai?
Îți zic despre cum a fost la mine ca să-ți faci curaj [dacă asta simți că-ți lipsește] să te uiți la cum ți-a fost luna și îți las mai jos și un mic template care să te ajute să tragi concluziile la final de [fiecare / orice] lună.
Eu îmi doream o lună cu ceva mai multă așezare decât precedenta și așa a fost. Dar n-a fost neapărat mai confortabil. Am încetinit ritmul nu pentru că mi-am propus să fac asta, ci pentru că am avut nevoie să stau mai mult cu mine și să mă scutur de ce nu-mi face bine și ce nu-mi folosește. Nu a fost un moment anume în care am zis că vreau să stau cu mine, ci a ieșit la suprafață o credință limitativă de care n-aș fi zis că e acolo nici dacă mă picai cu ceară. N-am căutat-o, că n-aș fi zis într-o mie de ani că am așa ceva cuibărit în străfunduri și a fost foarte dureros să o găsesc, dar știu că acum era momentul să mă confrunt cu ea. Ce e interesant e că odată descoperită, mi-a arătat și care e cea mai mare nevoie a mea în perioada asta și ăsta mi se are marele câștig. Credeam că sunt mânată de nevoia de contribuție, când colo era vorba de nevoia de conexiune. Când am văzut asta, totul a căpătat un alt sens. Am înțeles de ce și de unde, brusc și dintr-o dată, a apărut o curiozitate fantastică de a afla ce e cu comunitățile: ce sunt ele de fapt, ce e un community builder și cum pot face să cresc o comunitate în adevăratul sens al cuvântului plecând de la ce făceam la Conversațiile plan.clar. Programul de community building pe care l-am făcut cu Oana în ultima lună a fost nu doar o experiență minunată în care am învățat pe bune despre comunități, ci și parte importantă din contextul care a scos la suprafață ce aveam nevoie să văd.
Mă opresc din acest review personal de aprilie, însă am ținut să-l las sub forma asta pentru că are legătură cumva și cu întrebarea la care răspund mai jos, dar și pentru că, de [cele mai] multe ori e mai important să vezi ce nu se vede, dar se simte prin gesturile mici, zilnice. Cu alte cuvinte, e posibil să ai provocări în a te ține de ce ți-ai propus, sau în stabilirea unei rutine și tu să nu vezi asta, ci să-ți spui că ai nevoie de mai multă disciplină, când de fapt poate să nu-ți fie clar din ce nevoie acționezi și pui focus pe ce nu-ți servește în momentul acela.
Luna mai îmi propun să o petrec și mai mult în spiritul JOMO [joy of missing out] și să mi-o fac cumva cadou, pentru că e luna în care m-am născut. Și mai vreau ca până la final de lună să mă decid ce fac în legătură cu comunitatea: rămâne cu numele de Conversațiile plan.clar sau va fi ceva cu totul diferit de asta.
.
💬 Pentru tine cum a fost aprilie? Și ce-ți propui pentru mai?
Întrebarea din aprilie
am dedus-o eu din mesajul primit, pe care-l vezi mai jos:
Disciplina! Dau rateuri cu succes, in afara momentelor cand nu sunt bine fizic si sunt aproape zilnice. Functioneaza cateva zile apoi iar o pierd. nu reusesc s-o stapanesc singura sau nu am resurse suficiente, nu le aplic cum trebuie. Ceva nu merge! Multumesc