Bine te-am regăsit!
Erika sunt și las în inbox-ul tău, la finalul ultimei zile din prima lună a anului, un gând despre ritmul personal și care e legătura lui cu termenele pe care le stabilim când facem planuri.
Dacă e primul mail pe care îl primești de la mine, le poți citit pe cele de până acum aici. Iar dacă te inspiră, le poți trimite și prietenilor tăi. Îți mulțumesc!
E final de lună și probabil că weekend-ul ce a trecut te-ai uitat un pic la cum a fost ianuarie: ce a ieșit din ce ți-ai propus, ce nu a ieșit chiar așa cum te gândisei că va fi și ce urmează. Sau poate ai alte întrebări prin care treci [acestea sunt cele pe care eu le folosesc]. Desigur, niciodată nu e târziu să te oprești și să treci prin filtrul acestor întrebări, așa că sper să-ți fie de folos gândul meu de mai jos.
Primesc des întrebări legate de cum stabilim termene pentru ceva ce avem în plan să facem. De unde știm că e suficient cât considerăm în momentul acela că ar trebui să fie termenu sau că, dimpotrivă, nu e un termen prea mare.
Ca aproape întotdeauna, răspunsul la o întrebare de genul ăsta depinde de context, dar în general sunt 2 lucruri de care îți recomand să ții cont: ritmul personal și ieșirea din zona de confort.
Despre ritmul personal aș putea vorbi mult, însă acum am să spun doar atât: Atunci când stabilești un termen, asigură-te că-ți știi ritmul. Și acceptă-l. Altfel, e posibil să intervină frustrarea.
Dacă nu te-ai gândit până acum la el, e un bun moment să îți dai timp să-ți răspunzi la întrebarea asta: Care e ritmul meu?
Sau, poate te-ai gândit, îl știi deja, dar nu ești împăcat/ă cu el. E de explorat aici de ce se întâmplă asta, pentru că următorul pas ar fi să-l accepți, doar că trecerea de la a nu fi împăcat la a-l accepta cere un pic de timp.
Adesea ne comparăm cu cei din jur și, poate chiar fără să ne dăm seama, ne impunem să facem lucrurile în ritmul altora.
După ce ți-ai aflat ritmul și l-ai acceptat, poți pune un termen, dar e important să iei în calcul și al 2-lea lucru: ieșirea din zona de confort. Asigură-te că, stabilind un termen, ieși măcar cu un vârf de pantof din zona ta de confort.
Cum faci asta? Pui un termen puțin mai scurt decât îți dictează ritmul, apoi schițezi pașii. Apoi acționezi. Așa începe dansul dintre ritm și vârful de pantof.
_____________________________
Parcă te aud întrebând:
Ce legătură are tot ce am citit până acum cu finalul de lună?
Are toată legătura din lume, pentru că atunci când îți știi ritmul e mai puțină presiune la final de lună [atunci când treci prin filtrul întrebărilor și iei pulsul], pentru că totul de fapt se raportează la ritm. Mai simplu spus, când îl știi și îl accepți, tot ce contează la final de săptămână / lună / an sau orice alt interval de timp este să fii împăcat/ă cu răspunsul pe care ți-l dai la întrebarea: Am făcut tot ce a ținut de mine?
_____________________________
e x e r c i ț i u
Te invit ca în următoarea lună să-ți afli ritmul și să te împrietenești cu el.
Cum faci asta? Te observi în cât mai multe contexte posibile în care ai lucruri de făcut, la termene date de tine sau de alții.
Te poți ajuta de journaling sau de grafice în care să monitorizezi, de exemplu, orele de somn și mesele și ce mai consideri relevant pentru tine, sau poți face chiar un audit de timp din care vei vedea pe ce-ți dai timpul.
Depinde cu ce rezonezi mai mult, dar indiferent ce variantă alegi, e important să-ți dai timp să reflectezi asupra celor întâmplate în fiecare zi.
Asta a fost pentru azi. Să-ți fie cu folos.
Până la următoarea întâlnire din inbox, ne putem conecta pe Discord.
Zile cu sens să ai!
Cu drag și pe curând,
Erika
